joi, 28 ianuarie 2010

Intr-un Univers fara margini, omul devine inuman...

Buna ziua!
In primul rand de ce am ales acest titlu. Am observat ca omul de zi cu zi devine din ce in ce mai inuman, devine din ce in ce mai condus de tehnologie si de puterea lui de a inventa anumite lucruri.
Omul a devenit, intr-un secol al vitezei, o faptura inumana. De ce zic asta? Pentru ca omul nu mai are constiinta, oamenii de zi cu zi nu mai au sentimente pure de care sa fie mandri ca le au. Sentimentul predominant in viata omului din ziua de astazi este invidia pe cel de langa el. Rareori se mai intalneste dragoste adevarata. In ziua de astazi se intalneste mai ales dragoste bazata pe altfel de interese decat cele spirituale.... bineinteles ca ma refer la cele materiale.
In principal omul a devenit inuman datorita testelor pe care le impun anumite situatii si adaptarile omului la aceste situatii. Multe dintre ele fiind situatii limita, acest fel de situatii au facut din om, dupa cum am afirmat si mai sus, o fiinta a primatului instinctului decat a primatului gandirii.
Si ca si cum nu ar fi de ajuns testele pe care ni le ofera viata zi de zi, avem si persoane apropiate care in exces de constiinta a lor ne supun unor teste numai de ei stiute. Totusi dupa cum am zis si bine spunea si un Anonim referitor la un articol scris de mine mai demult, nu trebuie sa ne lasam influentati in vreun fel ci trebuie sa fim verticali in alegerea noastra de a merge mai departe fara ocolisuri si goluri de gandire.
Dar sa nu ma abat de la subiect. Omul a devenit inuman datorita tehnologiei inventate ghiciti de cine?... de EL. Acum am observat ca este o comunitate virtuala pusa foarte bine la punct, nu mai iesim afara din casa pentru a face cunostinta cu cineva ci pur si simplu scriem un mail, sau "vbm pe mess" sau mai stiu eu unde in lumea virtuala a internetului.
Inumanitatea omului o da tocmai aceasta raceala fata de aproapele lui. Inumanitatea omului reiese din comportamentul omului de genul "Stirilor de la ora 5". Pana si viata de la tara cu linistea ei a devenit agitata prin introducerea tehnologiei la un nivel foarte inalt. Oare chiar avem nevoie de internet, calculator si altele zi de zi, ceas de ceas? Oare nu putem exista fara ele ? Oare mai putem noi citi o carte in formatul ei traditional fara sa fim ispititi in a vedea filmul cartii pe net?
O sa fac un experiment in acest sens... Nu o sa mai deschid internetul acasa timp de o saptamana decat in caz strict profesional, si credeti-ma imi va veni foarte greu mie care pot spune ca sunt dependent de internet si de calculator. Haideti sa incercam sa comunicam fata in fata, haideti sa incercam sa vorbim cu aproapele nostru si prin gesturi si mimica fetei si acum sa nu-mi spuneti ca deja o faceti avand camera web ca nu este exact ca in realitate.
Redeveniti umani, intr-o inumanitate fara de margini cu un Univers plin de posibilitati.
Cu deosebit respect,
Remus-Costin Simion

joi, 7 ianuarie 2010

Caracterul nostru si al celorlalti...

Buna seara sau mai bine zis buna dimineata avand in vedere ora tarzie la care scriu acest articol! Imi cer iertare, desi nu am nicio scuza, ca nu am mai scris de cand am scris Mosului scrisoarea.... Poate ca nu am avut inspiratie, poate ca nu am avut dispozitia si timpul necesar, dar cum imi spunea "un bun coleg de facultate" - asta nu e o scuza.
Iata-ne si in 2010, cu aerul trist ca astazi se incheie sarbatorile de iarna incepute acum o luna de zile odata cu sarbatoarea de Sf. Nicolae, incheiate fiind cu cea de Sf Ioan Botezatorul, astazi. Pe aceasta cale as dori sa urez tuturor sarbaoritilor un sincer si calduros "La multi ani!".
Poate ca 2010 o sa ne aduca ce nu ne-a adus 2009. Lasati-ma sa fiu optimist desi fiind cat de cat bine informat cum de altfel se si spune ca "un pesimist este un optimist bine informat", o sa am un aer pesimist in expunere. As vrea sa incep cu o retrospectiva a anului 2009 si sa inchei cu o perspectiva a anului 2010. Ce mi-a adus mie anul 2009? Mi-a adus de toate printre care multa sanatate... si tin sa multumumesc cu acest prilej cui trebuie multumit si anume apropiatilor, prietenilor si nu in ultimul rand divinitatii care simt ca mi-a dat impulsul de a merge mai departe si de a fauri noi si noi lucruri. Anul 2009 a inceput cu o despartire si s-a incheiat cu o regasire, de aici si ideea de a ne invarti in cercul sortii si de a ajunge uneori in si din punctul/le de unde am plecat, o idee zic eu eronata si am sa argumentez pe scurt acest lucru in felul urmator: niciodata nu ajungem exact in punctul de unde am plecat... intotdeauna avem un atu si anume timpul scurs peste noi, timpul scurs peste viata noastra, viata care se schimba sau nu odata cu trecerea timpului. Acest atu este atu atunci cand stim sa nu pierdem timpul si devine un dezavantaj atunci cand irosim timpul fara a ne pasa de ziua de maine, referindu-ma la viitor cand zic ziua de maine.
Intotdeauna zicem ca "de maine fac aia, dreg pe cealalta, fac si pe cealalata si asa mai departe"... haideti sa zicem ca "de acum ma apuc de asta si de cealalta si de astalalta si de toate cele"... Acum este momentul sa schimbam ceva in viata noastra. Daca nu o facem acum, in prezent, viitorul nu mai suna atat de frumos pe cat il vrem. Acum este momentul sa mergem mai departe, acum este timpul sa dovedim ceea ce avem de dovedit. poate peste un minut, nu mai mult ne-o ia altul inainte si ramanem doar cu ideea si remuscarea de anu fi facut ceva la timpul lui. Sa folosim cat mai mult timpul prezent si viitor in ciuda trecutului.
Trecutul trebuie sa se bucure de gloria lui... A FOST ODATA PREZENT SI/VIITOR, trecutul este cel ce genereaza prezent si viitor... De aici, daca se poate sa facem ieri ce avem de facut pentru azi si maine... Bineinteles ca veti spune ca nu se poate!!!! Atunci prin metoda aducerii din aproape in aproape sau a inductiei matematice... haideti sa facem urmatorul pas... Traiti prezentul si visati viitorul... Toate se vor intampla intr-o ordine de o perfectiune rar intalnita. Credeti cu adevarat ca veti obtine ceea ce vreti sa obtineti si veti obtine...
La multi ani 2010!!!
Cu multa stima,
Colegei mele de facultate!
Remus - Costin Simion