Buna ziua va spun din nou dupa ceva vreme in care am fost mai mult decat ocupat dar placut ocupat cu activitati care mai de care mai antrenante.
De ce acest titlu? Pentru ca toti suntem in cautarea timpului pierdut si ne intrebam pe unde a trecut atat de mult timp fara ca noi sa fi perseverat sau sa fi devenit altceva decat suntem acum!
Se spune ca trebuie sa facem totul la momentul oportun... Sunt total de acord cu asta, dar sa nu uitam ca suntem si noi oameni si totul este relativ. Imi place sa cred ca facem totul pentru a ne fi mai bine, ca facem totul pentru a progresa. Unde vom ajunge cu progresul nimeni nu stie... Poate vom si regresa intr-un anumit moment al evolutiei noastre in viitor. Va spun ca fiecare secunda conteaza. Dupa cum ati observat pe propria experienta ne simtim vinovati si foarte nemotivati atunci cand "pierdem" timpul fara rost. A trecut o ora ... a trecut o zi... a trecut o saptamana fara sa facem ceva... trebuie sa ne punem semne de intrebare.
Viata, cu suisurile si coborasurile ei este destul de scurta. Desi se masoara in timp, acesta nu ne mai ajunge , zilele parca s-au scurtat, orele devin minute iar minutele secunde. Sa nu ajungem la clipa cand o sa ne intrebam cu ce ne-am ales daca am trait si am mers prin viata fara sa avem un scop anume fara sa avem o tinta.
Trebuie sa avem planuri din aproape in aproape si sa tintim spre idealuri mai bune, si bineinteles sa facem tot ce ne sta in putinta sa facem ce ne propunem. Totusi spune cineva: "Ai grija ce gandesti ca s-ar putea sa se indeplineasca!"
Viata este ca un drum parcurs cu masina pe timp de noapte... nu vedem decat ce ne apare in lumina farurilor... si totusi ajungem la destinatie. Asa este si viata... este constituita din fapte si intamplari din aproape in aproape. Fapte si intamplari care depind numai si numai de noi!
Inchei aceasta scurta incursiune in viata omului printr-un sfat desi nu stiu cat sunt eu de in masura sa dau sfaturi:
"Fifty two weeks!!! Make them count!!!"
Cu deosebit respect,
Remus-Costin Simion
